Harta comunității noastre

O activitate practică are nevoie de o bună organizare a materialelor și a spațiului. Astfel, vei oferi copiilor o experiență de învățare fluidă și creativă.

• Materiale necesare: O coală de hârtie foarte mare (format A0 sau A1) sau mai multe coli A3 lipite între ele, markere groase de diverse culori, lipici, foarfeci și imagini decupate din reviste sau printate cu clădiri importante (spital, școală, secție de poliție, pompieri, primărie, parc, magazin etc.).
• Aranjarea spațiului: Așază coala mare de hârtie pe podea, în centrul sălii. Copiii vor lucra cel mai bine stând în genunchi sau pe burtică în jurul hărții. Asigură-te că au suficient spațiu să se miște.
• Pregătirea ta: Gândește-te la câteva elemente cheie ale unei hărți simple: drumuri principale, un punct central (ex: școala voastră). Pregătește imaginile decupate și sortează-le pentru a fi ușor de accesat.

Pentru a-i introduce pe copii în atmosfera de cartografi, poți folosi un element surpriză care să le stârnească interesul pentru hărți.

1. Începe prin a le arăta o hartă reală – poate fi harta orașului, o hartă turistică sau chiar o hartă a comorilor desenată de tine. Întreabă-i: „Ce este acest obiect? La ce credeți că folosește?”
2. Discutați despre elementele pe care le observă pe hartă (străzi, clădiri, parcuri).
3. Fă legătura cu activitatea anterioară: „Mai devreme am vorbit despre eroii din comunitatea noastră. Acum vom fi arhitecți și cartografi și vom construi împreună harta comunității noastre, pentru a vedea unde anume lucrează acești eroi și cum ajungem la ei.”

Acum este momentul creației. Ghidat de tine, grupul de copii va construi pas cu pas harta comunității, luând decizii împreună.

1. Stabiliți împreună un punct de pornire. Cel mai simplu este să desenați școala voastră în centrul hărții sau într-o parte.
2. Folosind markere negre sau gri, trasați împreună străzile principale care pornesc de la școală. Puteți întreba copiii: „Ce străzi importante sunt în apropierea școlii noastre?”.
3. Treceți la plasarea clădirilor. Luați imaginile decupate pe rând și întrebați: „Unde credeți că ar trebui să așezăm spitalul? Este aproape de școală sau mai departe?”, „Poliția ar trebui să fie pe o stradă principală? De ce?”. Încurajează-i să argumenteze deciziile.
4. După ce ați plasat clădirile eroilor (spital, poliție, pompieri), adăugați și alte repere importante pentru copii: parcul, magazinul preferat de înghețată, biblioteca, casele lor (simbolic).
5. La final, puteți colora spațiile verzi (parcuri, grădini) și puteți adăuga detalii (mașini pe străzi, copaci etc.).

Reflecția ajută la fixarea cunoștințelor de orientare spațială și la conștientizarea modului în care este structurată o comunitate.

1. Așezați-vă toți în jurul hărții finalizate și admirați opera.
2. Adresează întrebări de reflecție și orientare pe hartă:
   • „Dacă plecăm de la școală și vrem să ajungem la pompieri, pe ce drum o luăm?” (Copilul poate arăta cu degetul pe hartă).
   • „Ce clădire este vecină cu spitalul pe harta noastră?”
   • „Ce vă place cel mai mult la harta pe care am creat-o împreună?”
   • „Ce am învățat nou făcând această hartă?”
3. Încheie prin a celebra munca lor de echipă: „Felicitări, dragi cartografi! Ați construit o hartă minunată a comunității noastre, un loc plin de eroi și locuri importante.”

• Negocierea spațiului: Este posibil ca unii copii să vrea să lipească totul într-un singur loc. Intervino ca mediator: „Harta noastră este mare, haideți să găsim loc pentru toate clădirile importante. Fiecare are nevoie de spațiul său.”
• Simplificarea realității: Amintește-le copiilor că aceasta este o hartă simbolică, nu una exactă. Scopul nu este precizia topografică, ci reprezentarea relațiilor dintre elemente.
• Managementul materialelor: Pentru a evita haosul, poți desemna un „distribuitor de lipici” sau poți oferi imaginile decupate pe rând, pe măsură ce discutați despre ele.

Harta poate avea grade diferite de complexitate, în funcție de vârsta și abilitățile copiilor.

• Pentru clasa pregătitoare: Concentrează-te pe plasarea a 3-4 clădiri cheie (școală, spital, pompieri, casă) și pe desenarea drumurilor care le leagă. Rolul tău de ghid va fi mai pronunțat.
• Pentru clasele III-IV: Poți introduce elemente mai complexe: nume de străzi (inventate sau reale), o legendă a hărții (un pătrat roșu = spital, etc.), puncte cardinale (Nord, Sud, Est, Vest). Poți împărți clasa pe echipe, fiecare echipă fiind responsabilă de o anumită zonă a hărții.
• Pentru copiii care termină repede: Provocă-i să deseneze detalii suplimentare: mașini, oameni, copaci, un râu care traversează comunitatea etc.

Evaluarea se va concentra pe procesul de colaborare și pe înțelegerea conceptelor spațiale.

• Abilități de orientare: Observă dacă copilul poate folosi termeni precum „lângă”, „departe”, „în stânga”, „în dreapta” atunci când plasează elemente pe hartă.
• Colaborare și negociere: Urmărește cum interacționează copiii. Reușesc să negocieze unde să lipească o imagine? Își ascultă colegii?
• Produsul final: Analizează harta ca un produs de grup. Reflectă o înțelegere de bază a unei comunități? Elementele sunt plasate într-un mod logic (chiar dacă nu este geografic corect)?